- divizibilitáte
- s. f., g.-d. art. divizibilitäţii
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
divizibilitáte
Look at other dictionaries:
divizibilitate — DIVIZIBILITÁTE s.f. Însuşirea de a putea fi divizat. ♦ spec. Proprietatea a două numere întregi, a două polinoame etc. de a se împărţi exact (fără rest) între ele. – Din fr. divisibilité. Trimis de LauraGellner, 18.06.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
divide — DIVÍDE, divíd, vb. III. tranz. şi refl. (Numai la prez.) A (se) împărţi, a(se) diviza. – Din lat. dividere. Trimis de ana zecheru, 29.05.2002. Sursa: DEX 98 DIVÍDE vb. 1. v. împărţi. 2. v … Dicționar Român
divizibil — DIVIZÍBIL, Ă, divizibili, e, adj. Care se poate diviza. ♦ spec. (Despre numere întregi, polinoame etc.) Care se împarte exact (fără rest) cu alt număr, polinom etc. – Din fr. divisible, lat. divisibilis. Trimis de LauraGellner, 18.06.2004. Sursa … Dicționar Român
indivizibilitate — INDIVIZIBILITÁTE s.f. Faptul de a fi indivizibil; însuşire a unui lucru de a fi indivizibil; nedivizibilitate. – Din fr. indivisibilité. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Indivizibilitate ≠ divizibilitate Trimis de siveco, 03.08.2004 … Dicționar Român
